Scoala Româneasca - noiembrie 2005

calificativ.ro - 9 noiembrie 2005

Euractiv - 12 octombrie 2005

Euractiv - 12 octombrie 2005

Gardianul - 13 octombrie 2005

Euractiv - 6 octombrie 2005

ProfitRomania - 6 octombrie 2005

Gardianul - 8 octombrie 2005

Euractiv-20 iulie 2005

Gardianul, 26 iulie 2005

Euractiv.ro - 6 iulie 2005

Pontweb.ro - 6 iulie 2005

Cotidianul - 8 iulie 2005

Presaonline.ro - 8 iulie 2005

9am.ro - 8 iulie 2005

Infonews.ro - 8 iulie 2005

Gardianul-25 iunie 2005

Romania Libera - 23 iunie 2005

Informatia.ro - 23 iunie 2005

Evenimentul Zilei, 12 Aprilie 2005

Informatia - 11 aprilie 2005

 

 

"Cotidianul" - 30 martie 2005 -articolul nu mai este disponibil on-line

Societatea civila cere audit extern in invatamint

Mihai Bacalu

Citeva sute de cadre didactice, reunite pe un forum de dezbateri despre invatamint, au decis sa se constituie ca voce a societatii civile intr-un ONG. Actiunea de stringere de semnaturi a debutat spectaculos, dupa citeva ore de la lansare adunindu-se peste 100 de adeziuni. Matematicianul Stefan Vlaston, fost director la Liceul "Dr. Poni" din Bucuresti, initiatorul demersului de pe forumul edu_cer_ro@..., spera sa adune, pina la data de 10 aprilie, citeva sute de adeziuni. In esenta, semnatarii doresc sa ceara instituirea unui audit extern asupra starii educatiei si cercetarii. Evaluarea se doreste a fi una de amploare, completa, atit pentru sistemele profesionale, cit si pentru cele financiare din educatie si cercetare. Ei cer acordarea auditului prin licitatie, iar rezultatele, publicate integral, sa stea la baza luarii unor masuri reale de adaptare la normele europene.

Probleme ignorate

Grupul a identificat o lista cu probleme ale educatiei si cercetarii. Spre deosebire de invatamintul superior, stimulat de Procesul Bologna, profesorii considera ca invatamintul preuniversitar a incremenit in aceleasi coordonate de centralism excesiv, definite de sistemul comunist. Curriculumul national e decis de minister, selectia profesorilor e decisa de inspectorate, resursele sint distribuite fara criterii clare, birocratia este exacerbata, repartizarea absolventilor din clasa a VIII-a e centralizata, numirea personalului de conducere si control - politizata. Invatamintul rural functioneaza cu o infrastructura de ev mediu, incit doar 2% din aceasta categorie de elevii ajung in invatamintul superior. Evaluarea si examenele de absolvire sint contaminate de coruptie, nu este stimulata competitia si concurenta intre elevi, putinii olimpici internationali neputind sa ascunda rezultatele evaluarii internationale PISA, care situeaza Romania pe locul 36 din 42. Invatamintul tehnico-profesional pluteste in deriva, motivat doar de conservarea catedrelor titularilor, nu si de legatura cu piata muncii, 70% dintre absolventi ajungind direct someri.

Contributiile Prof. Stefan Vlaston la www.euractiv.ro

Societatea civila cere audit extern in invatamint

30 Martie 2005

Citeva sute de cadre didactice, reunite pe un forum de dezbateri despre invatamint, au decis sa se constituie ca voce a societatii civile intr-un ONG.

Actiunea de stringere de semnaturi a debutat spectaculos, dupa citeva ore de la lansare adunindu-se peste 100 de adeziuni. Matematicianul Stefan Vlaston, fost director la Liceul "Dr. Poni" din Bucuresti, initiatorul demersului de pe forumul edu_cer_ro@yahoo.com, spera sa adune, pina la data de 10 aprilie, citeva sute de adeziuni. In esenta, semnatarii doresc sa ceara instituirea unui audit extern asupra starii educatiei si cercetarii. Evaluarea se doreste a fi una de amploare, completa, atit pentru sistemele profesionale, cit si pentru cele financiare din educatie si cercetare. Ei cer acordarea auditului prin licitatie, iar rezultatele, publicate integral, sa stea la baza luarii unor masuri reale de adaptare la normele europene.

Grupul a identificat o lista cu probleme ale educatiei si cercetarii. Spre deosebire de invatamintul superior, stimulat de Procesul Bologna, profesorii considera ca invatamintul preuniversitar a incremenit in aceleasi coordonate de centralism excesiv, definite de sistemul comunist. Curriculumul national e decis de minister, selectia profesorilor e decisa de inspectorate, resursele sint distribuite fara criterii clare, birocratia este exacerbata, repartizarea absolventilor din clasa a VIII-a e centralizata, numirea personalului de conducere si control - politizata. Invatamintul rural functioneaza cu o infrastructura de ev mediu, incit doar 2% din aceasta categorie de elevii ajung in invatamintul superior. Evaluarea si examenele de absolvire sint contaminate de coruptie, nu este stimulata competitia si concurenta intre elevi, putinii olimpici internationali neputind sa ascunda rezultatele evaluarii internationale PISA, care situeaza Romania pe locul 36 din 42. Invatamintul tehnico-profesional pluteste in deriva, motivat doar de conservarea catedrelor titularilor, nu si de legatura cu piata muncii, 70% dintre absolventi ajungind direct someri.

Sursa: Cotidianul

Comentariu: Un audit extern pentru sistemele de educatie si formare profesionala

28 Martie 2005

Functionarea corecta a oricaror sisteme sociale depinde si de auditul acestora. In sistemele noastre de educatie s-a instaurat moda "autoevaluarii", care are drept rezultat, cum altfel, calificative de la excelent in sus!

Toate organizatiile care se respecta, inclusiv FMI isi comanda evaluari independente, pentru a fi sigure ca rezultatele sunt obiective, ca recomandarile finale sunt profesioniste si motivate de dorinta de indreptare a lucrurilor  si nu de ascundere a gunoiului sub pres.

Sistemele de educatie si formare profesionala din Romania se afla intr-o situatie speciala. Examenele de absolvire nu sunt credibile pentru ca evaluatorii sunt si producatorii de servicii de educatie. Chiar atunci cand nu sunt contaminate de coruptie, aceste evaluari finale, sumative, sunt totusi subiective, datorita legaturilor sufletesti care se creeaza de-a lungul anilor intre examinatori si examinati. Concluzia este ca nu avem, la iesirea din sistem, o evaluare obiectiva a eficientei muncii dascalilor, care sa stea la baza adoptarii unor masuri de remediere.

Politica UE in privinta sistemelor de educatie este ca fiecare tara le gestioneaza cum crede de cuviinta, in conformitate cu specificul national al acestora.

Un audit extern al sistemelor noastre de educatie si formare profesionala este, in momentul de fata, o necesitate stringenta. Reflexe formate de prea multi ani, ne fac sa luam dorintele drept realitati, iar minciuna drept adevar.  Ne imbatam cu cateva premii la olimpiadele internationale, in timp ce evaluari externe in domeniul educatiei, de genul PISA, claseaza Romania pe locul 36 din 42 posibile. Angajatorii, liceele si facultatile se plang de slaba pregatire pe care o au absolventii, iar parintii se plang de cheltuielile pe care le fac cu meditatiile.

O radiografie externa a educatiei din Romania ne-ar confrunta cu realitatea nefardata, cu realizari, dar mai ales, cu neajunsuri. O reconstructie a sistemului educativ nu se poate face decat atunci cand vom avea o diagnoza clara si netrucata a stadiului in care ne aflam.

Nivelul  politic, social, economic in care ne aflam se datoreste in foarte mare masura si educatiei, care nu se poate deroba de raspunderea care-i revine.

Este momentul ca factorii de decizie politici sa ceara sprijinul UE pentru realizarea unui audit extern al sistemelor noastre de educatie si formare profesionala, ca premisa a unei reconstructii sanatoase a acestora.

Prof. Stefan Vlaston pentru EurActiv

Comentariu: Virtutile finantarii proportionale in invatamantul preuniversitar

14 Martie 2005

Alocarea resurselor financiare proportional cu numarul de elevi este legiferata. Dar aplicarea ei este "esalonata".

Finantare proportionala inseamna alocarea resurselor financiare catre unitatile scolare, proportional cu numarul de elevi.

Aceasta masura este ceruta de multi ani de foruri internationale, ca premisa a  responsabilizarii conducerilor de scoli, a cheltuirii eficiente a fondurilor, a economisirii si a acordarii salariilor angajatilor in raport de performante.

In prezent, resursa financiara este repartizata functie de relatii, de prietenii politice si nu rareori de intrarea in Taranjamentet contaminate de coruptie.

Finantarea proportionala ar stimula conducerile de scoli sa aplice urmatoarele masuri :

- Sa nu plateasca orele neefectuate de cadrele didactice.

- Reducerea numarului de clase paralele, cu efective mici, prin comasare.

- Urmarirea  economisirii consumurilor de utilitati, prin contorizare si eliminarea pierderilor si  a consumurilor nenecesare.

- Asigurarea  prezentei la scoala a elevilor problema, deoarece si acestia aduc fonduri in scoala.

- Sa tina cont de piata muncii pentru a atrage cat mai multi elevi in invatamantul tehnico-profesional.

- Sa intre pe piata firnizorilor de formare continua  pentru a obtine fonduri suplimentare celor acordate de buget.

- Preocuparea pentru atragerea fondurilor extrabugetare.

- Reducerea personalului nedidactic  prin informatizarea serviciilor specializate.

Acordarea  salariilor in functie de prestatie si nu numai in functie de grade si vechime se poate realiza de catre conducerile de scoli, in interiorul sumelor repartizate si atrase, avand drept efect cresterea performantelor personalului.

Finantarea proportionala genereaza concurenta intre scoli  pentru atragerea de elevi, prin prestatii superioare la catedra, prin colaborari mai bune cu familia si prin actiuni de marketing educational. In conditiile in care populatia scolara este in scadere si oferta depaseste cererea, se impune cu atat mai mult creearea conditiilor care sa asigure competitia si concurenta intre unitatile scolare, iar finantarea proportionala este principala conditie.

Aceasta masura, simpla si eficace, s-a intarziat cu scopul aservirii politice a scolilor. Criteriile acordarii resurselor financiare au fost, de cele mai multe ori, subordonarea politica a conducerilor de scoli, centralismul dictat de socialismul perpetuat pana in zilele noastre. Posibilitatea sifonarii banilor publici prin metoda T contractelor aranjate t a constituit un alt argument puternic al pastrarii resursei financiare in maini Tsubordonate t puterii.

In anii anteriori, sumele repartizate scolilor, care au revenit unui  elev, difera substantial de la un judet la altul, de o scoala la alta, demonstrand conditiile inechitabile in care au functionat unitatile scolare

In 2004, la presiunea UE, a fost adoptata Legea 354, de modificare a legii invatamantului, care introduce principiul finantarii proportionale si a administrarii scolilor de catre conducerile de scoli. Vechea guvernare a decis aplicarea esalonata a acestei masuri, pana in 2007, pentru a pastra  cat mai mult o parghie importanta de subordonare politica a scolii si de sifonare a banilor publici.

Actuala guvernare perpetueaza aceasta stare de lucruri, in loc sa aplice rapid metoda finantarii proportionale pentru toate unitatile scolare.

Pentru unitatile bugetare este benefica aplicarea finantarii globale, nu salarizarea individuala a personalului. Ramane in grija conducerilor de unitati bugetare gospodarirea fondurilor repartizate, cheltuirea eficienta a acestora, atragerea altor surse de finantare.

Intarzierea aplicarii Legii 354/2004 naste suspiciuni relativ la aplicarea programului de guvernare care a dus la castigarea alegerilor de catre actuala putere.

Prof. Stefan Vlaston pentru [EurActiv - www.euractiv.ro]

Comentariu: Invatamantul preuniversitar - incremenit in tipare vechi

04 Martie 2005

De departe segmentul cel mai important al educatiei, invatamantul preuniversitar cuprinde 4 milioane de elevi si o jumatate de milion de angajati, cadre didactice si personal nedidatic.

Daca invatamantul superior, beneficiind si de procesul "Bologna",  lansat de UE, se apropie de cerintele unui invatamant modern, invatamantul preuniversitar  functioneaza in aceleasi coordonate definite de regimul comunist.

Centralism excesiv:

- curriculumul national este decis in proportie de 97% de minister.

- personalul didactic, inclusiv suplinitorii, sunt selectati si angajati de inspectorate.

- planurile de scolarizare sunt decise de inspectorate

- resursele financiare sunt distribuite de autoritatile locale fara criterii si standarde bine precizate

- deciziile importante se disipa intre  inspectorate, primarii , minister, unitati scolare

- o birocratie exarcebata si cu nimic justificata blocheaza unitatile scolare consumandu-le resursele in mod inutil.

- repartizarea absolventilor de clasa a VIII-a se face centralizat

- numirea personalului de indrumare , conducere si control ramane in mare parte politizata.

Interesele de dezvoltare locale, regionale si personale, ale elevilor, nu inseamna nimic pentru  actualul sistem de educatie.

Desi, la presiunea UE, prin legea 354/2004, de modificare a legii invatamantului, s-a legiferat finantarea proportionala si delegarea administrarii unitatilor scolare, de la consiliile locale la consiliile de administratie ale scolilor, aceste masuri de descentralizare nu sunt puse in practica.

Invatamantul rural a fost si a ramas la niveluri intolerabile pentru o tara care se doreste integrata in UE: cladiri, grupuri sociale  si infrastructura la nivelul evului mediu, profesori necalificati, sisteme de comunicare si informatizare aproape inexistente. Consecinta este ca doar 2% dintre elevii din mediul rural ajung sa studieze in universitati si doar 20-30% isi completeaza studiile liceale.

Mentinerea finantarii educatiei la un rusinos nivel de 4% din PIB, reduce orice sansa de progres, in ciuda exemplelor  numeroaselor tari care au progresat datorita , in primul rand,  investitiilor masive din educatie.

Evaluarea si examenele de absolvire sunt in continuare necredibile, fiind contaminate de coruptie. Exista, in procentele de reusita la examenele de bacalaureat si teste nationale  diferente intre judete, mergand pana la dublu sau triplu. Fiind vorba de zeci de mii de elevi, aceasta este o dovada clara a "orientarilor" trasate de organizatori din diferite judete. In ciuda mediilor mari de la absolvire (la testele nationale in jurul mediei 8), universitatile si liceele se plang da slaba pregatire a elevilor si studentilor, care face imposibil un progres substantial in pregatire.

Abandonul scolar este mai mare decat in perioada anterioara anului 1989. Unul din 5 elevi paraseste scoala, in principal datorita saraciei  familiile lor. Cum educatia precara este cauza si efect a saraciei, acesti copii au toate sansele sa refaca destinul social si economic al parintilor lor.

Nu exista mecanisme care sa stimuleze concurenta si competitia, intre elevi, intre scoli, intre profesori. Putinii elevi care castiga premii la olimpiadele internationale nu pot ascunde faptul ca la evaluari externe  de tipul  PISA, Romania ocupa un dezonorant loc 36 din 42 posibile. Nimeni nu pare sa inteleaga ca nu poate exista calitate in afara concurentei si competitiei.

Salarizarea personalului din educatie se face in continuare dupa grade si vechime, conditii nici necesare nici suficiente pentru prestatii performante. Mai grav, tinerii nu vad nici o motivatie pentru alegerea unei cariere didactice.

Invatamantul privat nu beneficiaza de un tratament egal, nediscriminatoriu, in raport cu invatamantul de stat. Mai nou, selectia cadrelor didactice din invatamantul privat se face tot sub autoritatea inspectoratelor scolare.

Invatamantul tehnico-profesional, lipsit de finalitatea "repartitiilor in productie", pluteste in deriva, motivat de conservarea catedrelor titularilor si nu de legatura cu piata muncii. Asa se face ca doar 30% dintre absolventi isi gasesc debuseu pe piata muncii, restul trecand direct in somaj. Avem de aface cu un segment al educatiei care pregateste direct someri! Iata o performanta demna de cartea recordurilor.

Singurele deosebiri notabile intre perioada anterioara anului 89 si cea actuala: introducerea religiei ca obiect de studiu in scoala, eliminarea disciplinelor politice, deplasarea curriculara din zona stiintelor exacte in cea a disciplinelor umaniste si tehnologice.

Este adevarat ca sistemele de educatie sunt conservative si inertiale. Sa le mentii  insa, in vechile tipare, cu scuza falsa a riscului destabilizarii lor, constituie o greseala strategica de neiertat.  

Prof. Stefan Vlaston pentru EurActiv

Comentariu: O zecime dintre profesori pleaca din scoala

04 Februarie 2005

In fiecare an, 10-12% dintre profesori aleg sa traiasca mai bine in afara scolii.

Din surse ale Ministerului Educatiei si Cercetarii aflam ca, anual, 10-12% dintre profesorii titulari parasesc sistemele de educatie, pentru posturi mai bine platite din economia privata. De regula, este vorba de profesori de informatica si limbi straine, la care oricum invatamantul este deficitar, de dascali supercalificati si performanti.

Probabila infuzie de capital strain in Romania, prin imbunatatirea mediului de afaceri si intrarea in UE va accentua acest proces pana la cote dramatice.

Exista un proces natural de plecare din sistem prin pensionare. Viitorii pensionari sunt de asemenea cadre didactice cu experienta unei vieti petrecute in cadrul scolii, cu grade didactice si calificari superioare.

Din 2007, anul sperantei aderarii la UE, circulatia fortei de munca va accentua migrarea cadrelor didactice cunoscatoare de limbi moderne catre tari din UE, in care salariile profesorilor variaza intre 2000 si 3500 Euro, si care au in acest moment un deficit de un milion de cadre didactice calificate.

Nu ar fi nici o problema daca iesirile din sistem ar fi compensate de intrarile in sistemele de educatie. Numai ca se constata urmatoarele: tinerii performanti prefera posturi bine platite in firme private, care le ofera sansa realizarii obiectivelor inceputului de cariera si viata de familie. Ceilalti vin la concursurile de titularizare mai mult sau mai putin "experimantal". Asa se explica situatia de la concursul de titularizare din 2004, cand 50% din candidati au luat sub nota 5, iar din cei admisi jumatate nu s-au prezentat la posturile  care nu le conveneau.

In aceste conditii, scolile stau din ce in ce mai mult sub spectrul "suplinirilor", al profesorilor care accepta, in mod pasager, un salariu de  patru milioane lei, pana la aparitia unei oferte mai atractive.

In domeniul managementului din educatie situatia este asemanatoare. Peste 80% din functiile de conducere, indrumare  si control sunt ocupate cu delegatie, de oameni ajunsi pe post, de regula, dupa criterii politice. Pentru o indemnizatie de 3 milioane lei pe luna, acestia isi vad  de afacerile  private, sau, mai grav, convertesc functiile in surse de venituri ilicite, contaminate de coruptie.

Acesta este tabloul sumbru al domeniului care ar trebui sa reprezinte sansa de mai bine a unui popor.

Clasa politica aflata la putere ar trebui sa decida daca va continua sa amaneteze viitorul tarii si al copiilor nostri.

Prof. Stefan Vlaston